Inapoi in groapa cu nisip

Poate ca e un test. Poate ca trebuie sa-mi confrunt fantomele una cate una. Sa invat sa nu mai iau toate lucrurile in serios, sa rad din cand in cand cu si de mine. Poate ca trebuie sa ma desprind de vise si sa inteleg care e diferenta. Era atat de bine atunci cand visam chestii atat de trase de coada, incat nu aveau nici o sansa sa se intample. Inventam eu personajele, ca sa nu-mi creez asteptari de la cele reale. Am incalcat de cateva ori acea limita. Si uite unde am ajuns. Sa ma port ca o pubera pe strada, sa adun in mine atat de multa furie cand atinsesem o liniste profunda. Daca nu iei lucrurile in serios, nu esti ranit, iar daca nu esti ranit, tu esti cel care se distreaza de fiecare data. Cei mai misto oameni pe care ii cunosc nu s-au intrebat toata ziua ce vor crede altii despre ei si nici ce vor face la anul. Nu au lasat frica sa le conduca viata. M-am saturat sa tot filosofez. Dar nici nu vreau sa tin un jurnal de clasa a cincea. "Draga jurnalule, azi l-am vazut pe Gigel. Cred ca ii place de mine, dar e timid. Sper ca intr-o zi o sa-mi ceara prietenia printr-un biletel." Din cauza ca nu ne amintim, probabil, avem noi femeile tendinta sa facem aceleasi greseli. Sa fim la fel de naive si la menopauza. Sa le cautam scuze in loc sa ne luam jucariile sa plecam. Lumea e foarte foarte mare si sigur sunt si altii carora le place sa se joace. Dar de multe ori stam ca proastele in groapa cu nisip si altii ne fura lopatica si ne mai si dau cu ea in cap. Si noi ne gandim ca fac asta pentru ca le place de noi.