N-ai nevoie de foarte multe

In mod ciudat, desi toate se ard, se sparg, se strica pe aici, sunt mai senina decat cerul de afara. Incep sa rad de mine si de cat de absurda sunt uneori in furia mea. Am loc langa mine pentru toti cei care se apropie sa schimbe o vorba. Nu am nevoie sa ma prefac iarasi ca as fi nimic din ceea ce nu sunt. Cand m-am oprit ca sa vad toate lucrurile minunate din jur, am ramas uimita de linistea dinauntru. Da, da, e aiurea. Nici eu nu m-am trezit bine inca.